nu inteleg nimic din tot ce se intampla, nu am timp sa imi dau seama ce se intampla in jurul meu, nu am timp sa realizez ceea ce fac sau gandesc, ba chiar am uitat ce am facut in ultimele zile, dar cel putin am satisfactia ca stare asta imi distrage atentia si ma face happy!
candva..eram ametita de tine, de linistea bratelor tale, de zambetul tau, de grija ta, de bunul tau simt…de felul in care vedeailucrurile si le intelegeai, de modul in care interpretai situatiile, de felul in care ma faceai sa trec peste orice fel de obstacol jignitor…stiu ca iti e greu sa ma intelegi, si mie mi.a fost la un moment dat greu sa inteleg ce e cu mine, unde fuge lumea si din ce directie va zburda catre un nou inceput...
imi place cum rasuna in capul meu fiecare gand alaturi de tine, fiecare cuvant soptit, fiecare expresie, fiecare raza de soare si fiecare seara cu acelasi peisaj…pana intr.o zi.. cand mi.am propus sa uita sa iubesc zapada, voiam sa cred ca pot devini “matura” si sa o urasc…sa ma gandesc la grijile si frigul care mi le provoaca, incepusem sa o urasc…acum.. insa recunosc
...simplu...
o iubesc si imi e dor de ea…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu