Un an nou mai fericit, Cu de toate garnisit, Sănătate şi iubire, Şi cu multă fericire!

Îţi doresc atâtea clipe fericite câţi fulgi de nea într-o iarnă ca-n basme. Un an nou mai bun, cu pace şi linişte în suflet şi cu multă dragoste în inimă.

A mai trecut un an …
Să-ţi aminteşti cu plăcere de toate împlinirile, cu melancolie de toate clipele frumoase şi cu încredere de tot ce nu ai reuşit..
Fii mândră că ai rămas acelaşi suflet cald..în ciuda tuturor încercărilor ce au trecut..

Iar vouă..celor dragi mie..
Vă urez..
Mult belşug în casă,
Pâinea mai gustoasă,
Datorii puţine
În anul care vine.

Pace-n inimi, rod bogat,
Bucurie, gând curat,
Din a voastră casă
Binele să nu mai iasă.

Spune-i anului ce vine,
să-ţi aducă numai bine...
şi mai spune-i să îţi dea,
tot ce vrea inima ta...
fericire, sănătate şi pe cei dragi ţie aproape

La Mulţi Ani fericiţi, cu multă sănătate, lumină şi împliniri şi, mai ales, să ne ajute Bunul Dumnezeu şi Maica Sfântă în toate!
Un An Nou plin de bucurii!

Sorcova, vesela,
Să trăiţi, să-mbătrâniţi,
Peste vară, primavară,
Ca un păr, ca un măr,
Ca un fir de trandafir"
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oţelul.
La anul şi la mulţi ani!

O ZI DE CRĂCIUN BINECUVÂNTATĂ DE ÎNGERII DIN CER!

Când totul doarme-n aşteptare,

Sub faldul zăpezii curat.

Se-aude-n depărtata zare

Glasul Celui aşteptat.

Cântând cu El, ne bucurăm

Şi sufletul ni se sfinţeşte.

Căci prorocia s-a-mplinit

Din veacuri,

Pruncul ne iubeşte.

De ne e inima deschisă

Cât să încapă- a Lui iubire.

Vom şti genunchiul să-l plecăm.

Ca Magii,

Lui să ne-nchinăm!

Din an in an sosesc mereu,

La geam cu Mos Ajun.

E ger cumplit, e drumul greu

Da-i obicei strabun.

Azi cu stramosii cant in cor

Colindul sfant si bun.

Tot mos era si-n vremea lor

Batranul Mos Craciun.

E sarbatoare si e joc

In casa ta acum

Dar sunt bordeie fara foc

Si maine-i Mos Craciun.

Si-acum te las, fii sanatos

Si vesel de Craciun

Dar nu uita, cand esti voios

Romane sa fi bun.

Ninge iar,ninge iar,

Pe un mos milenar

Si in alba seara de ajun

Toti copii din lume ii spun

Intr-o mie de glasuri:

Bine-ai venit Mos Craciun!
Ninge iar,ninge iar,

Pe un brad de Ianuar

Ingerii din cer ne-au adus

Veste de la cel de sus

S-a nascut Mesia

Domnul nostru Iisus.
Ninge iar,ninge iar,

Pe un batran calendar,

Pleaca anul,pleaca grabit,

La-s sa plece,nu-i de oprit

Poate vine altul

Mai bun si mai fericït.

Buna sara lui Craciun - Raoul
Vezi mai multe video din Film »

..mi.e dor de zilele când îmi luai faţa în palme...mi.e dor de clipele în care priveai în ochii mei...mi.e dor de mâinile tale pe trupul meu...mi.e dor de buzele tale pe gura mea...mi.e dor de îmbrăţişările tale....mi.e dor de dragostea noastră ascunsă şi de pasiunea noastră dezlănţuită...mi.e dor de glasul tău....mi.e dor de mesajele tale...mi.e dor de întâlnirile noastre...mi-e dor de ţigară fumată împreună...mi.e dor de plimbările când mă ţineai de mână în văzul lumii ca şi când n.am fi existat decât noi doi pe pămant...mi.e dor...mi.e dor....mi.e dor de tine!....vreau să fiu iar zăpadă în viaţa ta..

vreau iubire..

...mesaj...

..ti.o dedic... de ziua mea..

nu ştiu ce să fac.. nu pot nici să te văd. nu pot nici să îţi vorbesc.. ţi.am scris de atâtea ori.. dar nici un răspuns înapoi... nu înţeleg cum pot trăi zile departe de tine..departe de iubirea ta..
...aştept zi de zi o veste de la tine.. şi nu ştiu când vine.. nu ştiu cât timp trebuie să treacă ca să te văd din nou...nu ştiu ce e cu tine... dacă îţi e bine dacă îţi e rău..dacă te gândeşti la mine.. sau dacă nu.. ştiu doar că sunt singură.. nu am pe nimeni..( doar pe tine te puteam aveam..)
... să te aştept ..
te aştept iubirea mea.. te aştept.. sper numai să vi cat mai repede să o luam de la capăt ..
..într.o altă lume ..cu suflet.. şi sentimente.....
.. îmi e dor de tine.. iubirea mea..
..lasă.mă doar să te iubesc.. atâta vreau

..iubire..

poveste de craciun
Vezi mai multe video Diverse »

♥ღOamenii se întâlnesc şi se cunosc ...Apoi se despart...Se despart pentru că au făcut imprudenţa de a se cunoaşte...Se despart dar ..nu se uită....numai amintirea spune că...Aşa a fost o dată!"♥ღ

Kathys Comments


Kathys Comments


Kathys Comments


Kathys Comments


Kathys Comments


Kathys Comments

Îţi spun un secret ........



DE FAPT TU ŞTII !.....



　ÎN SEARA ASTA VINE MOŞUL:Moş Nicolae soseşte în ţara noastră la 6 decembrie în fiecare an. El deschide sezonul sărbătorilor de iarna, Crăciunul şi Anul Nou. Moş Nicolae este generos nu numai cu cei mici, dar şi cu cei mai mari, adulţii. În seara de 5 decembrie cizmuliţele sau ghetuţele sunt bine lustruite în fiecare casă. Oamenii obişnuiesc să le pună apoi la intrarea în casă, aşteptând pentru daruri. Moş Nicolae are grijă de orice membru al familiei..să aducă tot ce îşi doreşte fiecare!.

Astă seară eu, sunt MOŞUL şi în gheata ta curată sufletul mi-l pun îndată, să-ţi aducă alinare când ţi-o fi dorul mai mare! Sănatate şi iubire doar atât cât se cuvine!

..dragoste,

un pahar cu vin, pentru tine eu închin, nici mai mult, nici mai puţin!......

VISELE DIN SEARA ACEASTA SĂ SE ÎMPLINEASCĂ..

Plâng florile cu lacrimi de cristal
agăţând în ele durerea ofilirii.
Plâng copacii
cu frunze arămii pe alei solitare.
Plânge cerul cu lacrimi reci
înecând rănile pământului.
Plâng toate culorile curcubeului
că se topesc în senin.
Plâng cele mai frumoase vise
ce nu au gustat împlinirea.
Plâng zâmbetele de cretă
de pe sutele de măşti
ce sufocă adevăratul chip.
Plâng cuvintele nerostite
şi lasă în urma lor poveşti nescrise.
Plâng rănile
de unde s-au rupt aripile.
Plâng iubirile neîmpărtăşite
în falia inimii însângerate.
Plânge trecutul
ce nu mai poate fi schimbat.
Plâng amintirile
ce nu vor să moară
în uitarea de gheaţă.
În oceanul de tristeţe plutesc,
văd speranţele cum se scufundă,
mă doare neputinţa de a evada
din cetatea lacrimilor.

Astăzi ai trecut pe la uşa inimii mele..

..mă gândesc.. clipă de clipă ..şi te întreb .. mă întreb de ce ne pierdem printre cuvinte.. reci calde.. născute ..trăite.. pierdute în suflet..
..cum aş putea crede în cuvintele tale dacă mă pierd în motive..
crezi în decizile mele fără să te îndoieşti de ele... doar pentru că ..te iubesc
Speranţă.. atât mi.a rămas de la tine..
Încerc să ascult al tău glas, pierdut în timp şi departe de mine…e greu să ajung la inima ta..
.. gîndind la tine fac mărturisiri..
E greu să te uit..
dezamăgirea are gust amar... ...lipseşte iubirea...acea iubire... dar am să stau să o aştept sau cine ştie poate va trebui să o caut....
de nu...am să învăţ să renunţ... când am să simt că am sufletul gol de iubire...
ajută.mă.. învaţă.mă.. cum să mă ascund de iubire..
să te mai caut…
să te aştept…

iar mintea mea stă ascunsă între dorinţe şi amăgiri, şi totuşi sufletul respiră iubire..
soarele îmi spune să aştept, dar oare cât de mult ..

caut şi caut o clipă în amintiri să mă bucur de ea.. parcă ieri era aici..

acum suntem înconjuraţi de o tăcere spartă în două..

eu aici şi tu acolo..
..la mine ..
tu mereu apari ca prin vis..şi te întreb.. tu mai visezi la dragostea noastră.. sau ai uitat de mine..
mă atinge un gând rece , presărat cu lacrimi ce ard pe obrazul meu.. nu mai am puterea să gândesc că ai mai putea avea îndrăzneala să.mi mângâi buzele arse de atâta dor..
clipele noastre.. viaţă în amintirile mele
..nimeni nu mă va putea înţelege..nimeni nu mă va cunoaşte până în adâncuri..nimeni nu mi le poate fura şi nimic nu mă va face să le uit ..sunt prea frumoase şi delicate pentru a le explica cu fraze banale la alţii
..sunt "clipele noastre"
ce au ştiut să ne lase singuri....şi împreună!!!
o lacrimă se scurge lin pe obrazul meu, una, două.. parcă plouă mereu din luna lui martie..
dar chiar şi aşa un lucru ştiu sigur, că pe cerul vieţii mele, soarele eşti tu!..şi atunci cândştiu că te gândeşti la mine eu zâmbesc şi voi zâmbi ..chiar dacă lacrima îmi va săruta obrazul ..
mereu am alergat prin viaţă.. simţeam că ceva din mine lipseşte.. am căutat, am căutat şi în cele din urmă te.am găsit..pe tine, raza mea de soare ..suflet perche..
şi am ştiut din prima clipă când te.am văzut.. când te.am atins.. că timpul se va opri pentru mine să te pot păstra.. chiar dacă am doar o jumătate din inimă.. eu mă simt întregită...şi totuşi
Oare cine sunt eu.. Cine eşti tu..
.. ce suntem noi în lumea tăcerii…

Nu mă mai iubeşti.. şi asta doare..

Cum poţi să fi atât de rece?

cum pot fi atât de oarbă?

gândurile, sentimentele şi trăirile mele nu te mai impresionează.. nimic nu te mai mişcă, eşti rece şi asta doare.. Pe faţă mai minţit.. si mi.ai spus câte’n lună şi în stele.. ca apoi să realizez.. să îmi dau seama că vedeam doar ce vroiam.. o amintire..

Nu mai sunt acelaşi suflet m.am schimbat şi ştiu că nici tu nu mai eşti acelaşi om.. nu ai fost cred că niciodată..îmi era teamă că o să te schimbi.. dar nu mă aşteptam să se întâmple aşa radical..şi am crezut că o să fie bine iar..am încercat să cred în tine.. şi am trecut peste un principiu de’al meu .. dar se pare că am greşit.

Ştiu că aceste rânduri tu le vei citii..

Si mai ştiu că ai rămas egoist..şi îţi iei doar ce ai nevoie.. şi ca o ironie.. te deranjează când un prieten devine egoist.. mai ales când te depăşeşte pe tine.
Nu mai vreau să îmi mai pun întrebarea “cu ce am gresit?”.. ştim amândoi că nu e prima dată când se întâmplă asta, şi tot noi ştim care e răspunsul: “cu nimic.. te urăsc că eşti atât de bun cu mine”.

Îmi cer scuze că am văzut în tine fericirea .. rămâi doar o amintire care nu mă mai doare.. ci doar îmi stârneşte o groază de imagini frumoase şi un zâmbet în colţul gurii.

ATAT!

Abandon..

Aiureli..întrebări.. zeci de vise fără speranţă.. speranţe năruite.. şi iar căzută în visare..
Mă rătacesc în gânduri încâlcite ce mereu mă poartă într.o altă lume..
departe de mine.. aproape de tine..
Mă întreb..ce înseamnă abandon...

Să mă mint.. să nu vorbesc.. să nu fac mărturisiri..

fără sens.. sau mai bine..
caut pretexte
nu.. fără pretexte…
tu ce mai faci?ce ai mai făcut? de când nu te.am mai văzut...!

dar de când nu am mai vorbit ! te.am văzut din când în când, dar când ţi.am întâlnit privirea am îngheţat.. de ce eviţi să mă priveşti? e de bine? e de rău? regreţi ceva? vrei să.mi spui ceva? eu am atâtea să.ţi spun dar…oare te vei supăra dacă voi fi siceră? chiar…vreau să te rog ceva vreau să fim sinceri preţ de câteva secunde ..nimic mai mult.. apoi îţi voi spune ce.am mai făcut…de câte ori am plâns.. (…)

dar nu ţi voi spune de câte ori m.am gândit la noi.. de câte ori am râs!

dar oare de ce am râs? dacă nu erai tu?

Nu ştiu..încercam să mă prefac.. de ce? ca să las impresia că nu.mi pasă
…că tu nu ai ajuns să mă faci să cred…să cred în cel mai pur adevăr:

în iubire?

da…cred că aşa se numeşte. ….

Nu.ţi cer mult…doar câteva secunde...

şi apoi poţi să mă uiţi..şi eu te voi uita..
dacă ne uităm…

o putem lua de la capăt? din nou…iar şi iar…să jucăm acelaşi joc într.o mie de variante… Nu.mi pasă dacă voi suferi...pot suporta oricâtă suferinţă pentru o clipă de fericire.. şi ştii ceva? poate că odată şi.odată vom putea să câştigăm amândoi..
doar ştii că iubirea e un joc
... a.s.t.e.p.t. …
Mi.e dor… dulceaţa mea amară…

să nu mai ştiu cum aud strigând, gând, flacără, aşteptare, chemare, uitare, lacrimă, cuvânt, gând… doamne, cât o să dureze această uitare?…ştii ..Mă gândesc să râd, ca să nu fiu silită să plâng.. îmi place să cred că nu contează absenţa ta.. şi timpul continuă să ticăie..şi vindecă rănile..dar..e un singur lucru care mă descurajează ..ritmul nebunesc cu care.mi bate inima când te văd..doamne şi când mă gândesc că numai mâine nu.i poimâine.. şi iar sărbători..
Şti iubirea vieţii mele.. eu nu plâng după tine.. fiindcă.s născut în (noiembrie)..decembrie 22 şi nu numai de asta... restul despre mine e în poezia pe care o scriu zilnic cu lacrimi în sufletul meu ... de exemplu îţi aminteşti că pe o asemenea vreme.. uite aşa mi.a venit să.mi trec adresa de mail şi…mi.ai scris tu ..şi nu numai tu...am găsit foarte multe mesaje acolo, dar cu tine era altfel..aveam impresia că ne cunoaştem demult, şi ce era foarte important era că ne doream acelaşi lucru.. ne lipseam.. ne doream.. ne era dor să fim un noi doi.. amândoi.. şi nu odată mi.am zis sentimentele.. sunt mai presus de raţiune..

Ps… Din nou simt că trebuie să repet că uneori cuvintele sunt "anemice" şi nu pot descrie ceea ce simt.
Cam asta se întâmplă cu mine acum.
Sunt copleşită de gestul vostru şi

o să.mi rămână mult timp în minte de aici înainte.

Mi.aţi înscenat o mare parte din
"cerul care.mi este întunecat în multe culori...mulţi ani.."
..dulceaţa mea amară..eu pot trăi bine fără tine.. dar îmi este enorm de greu să trăiesc zilnic copleşită de amintiri .. ce nasc întrebări fără răspuns.. oare chiar am meritat..

..Vă mulţumesc!

Quando finisce un amore così com'e' finito il mio senza una ragione ne' un motivo, senza niente ti senti un nodo nella gola, ti senti un buco nello stomaco ti senti un vuoto nella testa e non capisci niente e non ti basta più un amico e non ti basta più distrarti eche non ti servirebbe a niente

perché c'e' lei non ti basta bere da ubriacarti e non ti basta ormai più niente e in fondo pensi, ci sarà un motivo e cerchi a tutti i costi una ragione eppure non c'e' mai una ragione perché un amore debba finire e vorresti cambiare faccia, e vorresti cambiare nome e vorresti cambiare aria, e vorresti cambiare vita e vorresti cambiare il mondo ma sai perfettamente perché c'e' lei ( LUI ) nelle tue ossa
perché c'e' lei ( LUI ) nella tua mente
perché c'e' lei ( LUI )nella tua vita
e non potresti più mandarla via, nemmeno se cambiassi faccia nemmeno se cambiassi nome nemmeno se cambiassi aria nemmeno se cambiassi vita nemmeno se cambiasse il mondo però, se potessi ragionarci sopra saprei perfettamente che domani sarà diverso lei ( LUI ) non sarà più lei ( LUI )io non sarò lo (LA ) stesso ( A )uomo ( DONNA)magari l'avrò già dimenticata ( O )magari se potessi ragionarci sopra e se potessi ragionarci sopra ma non posso, perché ...

quando finisce un amore ......

Te duci...

Te duci, si ani de suferinta

N-or sa te vaza ochii-mi tristi,

Inamorati de-a ta fiinta,

De cum zambesti, de cum te misti...

Si nu e bland ca o poveste

Amorul meu cel dureros.

Un demon sufletul tau este!!

Cu chip de marmura frumos.

In fata, farmecul palorii

Si ochi ce scanteie de vii,

Sunt umezi infioratorii

De lingusiri, de viclenii..

Cand ma atingi, eu ma cutremur...

Tresar...la pasul tau cand treci!

De-al genei tale gingas tremur

Atarna viata mea de veci!!

Te duci, si rau n-o sa-mi mai para

De-acum de ziua cea de ieri

Ca nu am fost victima iara

Neinduratelor dureri!!
C-auzul n-o sa-l mai intuneci

Cu-a gurii dulci suflari fierbinti

Pe frunte-mi mana n-o s-o luneci

Ca sa ma faci sa-mi ies din minti

Puteam, numiri defaimatoare

In gandul meu sa-ti iscodesc!!

Si te uram cu-nversunare, te blestemam

Caci te iubesc!!

De-acum nici asta nu-mi ramane

Si no sa am ce blestema

Ca azi, va fi ziua de maine

Ca maine, toti anii s-or urma!!

O toamna care-ntarzie

Pe-un istovit si trist izvor

Deasupra-i frunzele pustie

A mele vise care mor!!

Viata-mi pare o nebunie

Sfarsita fara-a fi-nceput

In toata neagra vesnicie

O clipa-n brate te-am tinut!!

(Mihai Eminescu)

Non voglio dirti addioper non morire dentro
per cercarti e trovarti ancora
nelle notti senza luna e senza speranza.
Non voglio dirti addio
le immagini e i suoni di te non mi danno pace
come gabbiani svolazzano
sulla spiaggia deserta del mio dolore profondo.
Non voglio dirti addio
per gli abbracci e le carezze
che non abbiamo avuto.
Non voglio dirti addio
per lasciare una piccola finestra apertae

respirare ancora un po' del tuo profumo.
Ti prego
non rinunciare al mio amore

per non soffrire

Vivrai per sempre nel mio cuore.
Non voglio dirti addio

perdonami

se non riesco a lasciarti

ma nessuno vuole il mio amore inutile
E' solo per te

Rabbia e dolore,
in fondo al cuore.
Rabbia e dolore
a te che non mi hai mai
riempito d'amore.
Rabbia e dolore,
ci divide da tempo,
che passa lento,
come un fiume senza pioggia.
Rabbia e dolore,
in queste urla
che fan tremare le mura
di questa casa dura.
Rabbia e dolore
dal ventre alla vita,
non sono mai riuscita
ad essere capita.
Rabbia e dolore
mi spezzano in due il cuore.
Ma, quali parole,
non sono mai state dette,
ma, quali sorrisi,
sono stati smarriti,
ma, quali abbracci
sono stati fonte d'amore,
in questo finto calore,
di rabbia e dolore.

COSA HO IMPARATO SUGLI UOMINI....

CHE UN UOMO NON PUO' DARTI LA SICUREZZA CHE CERCHI , EGLI DI SUA NATURA E' L'ESSERE PIUì INSICURO DI QUESTO MONDO....
CHE UN UOMO NON TI PENSA MILLE VOLTE AL GIORNO , UN UOMO NON FREME DI VEDERTI....
CHE UN UOMO NON SI ACCORGE DI CIO' CHE FAI PER LUI....
CHE UN UOMO NON AMMETTE MAI QUANDO SBAGLIA...
CHE UN UOMO NON DICE MAI MI DISPIACE .....
CHE UN UOMO NON SI COMPIANGE SE DA UN GIORNO NON RIEMPI PIU' LE SUE LENZUOLA ....
CHE UN UOMO NON TI ASCOLTA MAI..

CHE UN UOMO NO SA FARE LE SORPRESE....
CHE UN UOMO NON DICE MAI LA VERITA'.....
CHE UN UOMO NON SA DIRE UNA BUGIA.......
CHE UN UOMO NON C'E' MAI QUANDO NE SENTI IL BISOGNO........
CHE UN UOMO NON SI ACCORGE SE TI FERISCE...
CHE UN UOMO NON ASCIUGA LE TUE LACRIME...
CHE UN UOMO E' SEMPLICE , MALEDETTAMANTE SEMPLICE.....
CHE UN UOMO NON DIPENDE DA TE.....
CHE UN UOMO NON CAPISCE E NON CAPIRA' MAI.........
CHE UN UOMO E' COCCIUTO, BAMBINO E PREPOTENTE....

SARA' PER QUESTO , PER LA LORO DIVERSITA' CHE NOI DONNE CI INNAMORIAMO...

E' PIU' SONO BASTARDI, PIU' DIVENTANO LA NOSTRA UNICA RAGIONE DI VITA......

... unde eşti tu, clipă dulce, unde?

De ce trebuie să simt ceea ce simt? De ce trebuie să fie aşa complicat totul? De ce mă complic singură de fiecare dată? La fiecare răscruce aleg drumul mai greu.. drumul ala pe care scrie

"Beware!"

Uneori îmi place drumul ăla.. dar uneori îmi vine pur şi simplu să ţip şi să urlu. Uneori am chef să renunţ.. să fac multe lucruri pe care poate le.aş regreta.. şi totuşi.. mereu ceva mă ţine pe linia de plutire..
Uneori poate că sunt prea credulă.. mi s.a spus şi că pun prea mult suflet.. poate aşa o fi.. dar dacă nu aş mai pune.. nu aş mai fi eu.. nu aş mai fi om.. nu pot să nu simt.. nu se poate să nu mă doară.. şi totuşi.. se pare că nu contează.

Ca de obicei.. timpul va închide şi aceste răni..
Cât de mare e defapt o clipă? Nu ştiu.. Poate pentru fiecare înseamnă altceva.. şi aduce altceva.. Pentru mine aduce mereu schimbare văd.

E ciudat cum fiecare clipă chiar conteaza..

Clipa e imprevizibilă.. la fel ca viaţa... la fel ca vremea.. la fel ca multe alte lucruri din lumea asta.. asta o face specială. Imprevizibilul ei mă uimeşte de fiecare data. De fiecare dată se întâmplă ceva diferit.. şi totul opus de ceea ce aveam eu în minte.. şi de cele mai multe ori în bine.

De multe ori nici nu ştii când e acolo, în umbra ta, pregatită să îţi sară în ajutor în orice secundă.. pregătită să te ducă într.un alt loc.. să îţi arate feţe noi ale unor persoane, să te ajute să vezi mereu cu alţi ochi aceleaşi lucruri pentru mulţi banale, pragătită să te ajute să

descoperi farmecul lucrurilor plictisitoare şi dubioase.

E acolo, mereu în umbră pentru că lucrează pentru tine.. îţi este aliat.. şi dacă ştii cum să profiţi o poţi aduce din umbră chiar lângă tine..

păşind spre culmile fericirii.

Nu e greu deloc..

Clipa uneşte 2 oameni, clipa este iubire,

clipa e speranţă, clipa este tot ceea ce vrei şi ce îţi imaginezi tu.

Clipa poate fi filmul vieţii tale. Tu eşti regizorul clipei si totodata stapanul ei.

Clipa te poate face ca sa te trezeşti seara în Braşov sorbind o cafea dulce, peste căteva ore prin parc ca noaptea să dormi undeva la o cabană izolată din munţi.

Clipa te poartă peste tot.. clipa face ca lucrurile întâmplătoare să nu mai fie atât de bizare, face ca hazardul să fie de parte ta.. face întârzierile să nu fie fără rost.. face ca tot ce se întâmplă să aibă un scop bine definit şi..

să fie de ajutor chiar dacă este un lucru rău..

Clipa ne ajută ca din 2 să devenim în final doar UNUL.

Clipa ne ajută ca celalt să fie mereu acolo când e nevoie, ca el să ne facă să zâmbim.. ca el să vină mereu la întâlnire indiferent de ce avea planificat sau de cum se simţea... clipa ne face să zburăm fără aripi,

clipa ne face mai umani, mai deosebiţi, si uneori mai maturi..
am început să mă gândesc, când anume aş cere eu ...

care ar fi cel mai potrivit moment să cer clipei să se oprească?

Am găsit mai multe.. şi totuşi.. nu cred că aş putea alege... Cel putin nu acum. Dar mi.ar plăce ca să o opresc undeva ...acum totul e mult mai uşor.

Poate că aş cere acum clipei să se oprească..

E frumos acum..

dar poate nu va fi cel mai frumos moment. Oricum merită trăit.. fiecare zi merită trăită.. şi până la urmă.. poate că nici nu avem nevoie să mai oprim clipa atunci când ne bucurăm de ea în fiecare secundă. Atunci când ştim să valorificăm timpul... parcă nu mai trece aşa de repede... nu mai pare atât de efemer şi de duşmănos. Poate ne este duşman.. dar dacă el poate să ne fie şi aliat?

Clipa e aici.. e timpul să o trăiesc!

Ps.....“stăruinţa de a.mi transforma clipele în litere şi zilele în fraze”...
Amintiri … şi mii de interpretări ....

vise şi gânduri.. viaţa într.o clipă...clipă într.o viaţă....

Pentru că e rea şi rece
Pentru că e bună şi mai caldă ca oricine
Pentru că ştie să critice
Pentru că ştie să alinte
Pentru că nu spune vorbe multe
Pentru că vorbeşte cu ochii,cu buzele,cu mâinile
Pentru că mi.e dor de ea din clipa cind n.o mai văd
Pentru că am mai multe să.i spun după ce a plecat
Pentru că nu.i scriu deşi ar trebui

Pentru că nu.i pot da altceva decât dragoste
Pentru că e ea...

“Mă văd pe mine în ochii tăi,

Văd adevărul din spatele minciunilor,

Minciunile tale mă vânează,

Văd motivul în ochii tăi,

Care îmi dau raspunsul la întrebarea

“de ce”…
interesante versuri…cum pot discerne adevărul de minciună când totul pare atât de simplu..dar lucrurile se complică atunci când te ataşezi de dulci minciuni…pentru că vrei să le crezi… falsă stare de bine de stabilitate… şi totuşi…vine o zi când adevărul vrea să te trezească din visul de praf…să.ţi lumineze calea spre un nou drum..un drum călăuzit de motivaţia puternică a experienţelor anterioare…de acel conştient “de ce” nu merită să te uiţi înnapoi…

Când renunţi la ceva sau cineva, nu uita mereu să.ţi aduci aminte

“de ce”

….astfel, îţi va fi mai uşor să priveşti adevărul şi minciuna în faţă putând să le diferenţiezi… fi puternic(ă)!!.. fi sincer(ă) cu tine..

Imi fac bagajul de amintiri...
Vezi mai multe video Diverse »

cuvinte împrăştiate...cuvinte dorite...cuvinte.... cuvinte şi atât vorbe în vânt??

ce ai vrea să auzi mai mult când în cap ai doar vise.....te.am visat aseară ştiai???...eram noi doi...noi doi în ceaţă ...noi doi în lumea asta nebunăde coşmar ...noi doi împărţeam o inimă îngheţată.. jumătate tu, jumătate eu în sufletele noastre...noi doi!!...eu visez la o lume a mea perfectă...dar cum perfecţiune nu există mă trezesc şi îmi dau seama că ea există doar în vise...şi totuşi toţi visează ...de ce tu te uiţi la visul meu aşa ciudat ???...eu vreau ca visul meu sa devină realitate

...eu vreau!!!...

cer prea mult???...cred că am să condimentez realitatea mea cu un pic de voinţă ca sa pot să fac visul real!...habar n.ai cîte aş fi capabilă să schimb la mine doar ca să te am pe tine...ce eşti tu???...tu eşti visul meu...dar vreau să devi viaţa mea...ce este viaţa mea??...realitatea!!!...deci ce vreau?
...visele trăiesc până în zori...vreau deocamdată să visez ...mai lasă.mă să dorm un pic...îmi place visul meu ...iubesc visul...visul meu eşti tu...nu mă trezi fac acum în noaptea asta un plan pentru a fi mai bună...în noaptea asta vreau să dorm şi atunci când mă voi trezi tu să fi aici...

şi...să îmi spui că nu visez...
...visul meu...

visul meu eşti tu, trebuie să recunosc!...nu mă trezi te rog...vreau încă câteva clipe de vise...hai vreau să mă joc cu tine în visul meu...vreau să ningă...flugii să fie calzi...vreau să fie soare... soarele să fie roşu... vreau...vreau ca tu să fi aici să opreşti timpul..

vreau ...

vreau ca tu să fi visul...vreau ca tu să fi tu... aşa cum mi.am dorit să te cunosc.. aşa cum mi.ai dorit să te ating.. vreau ca tu să nu mai fi visul ...vreau ca tu să fii realitatea mea!
...visez în tăcere...aştern gânduri în tăcere...aş vrea să ascult...dar nu înţeleg tăcerea din visul meu...şopteşte.mi visele tale...visează ...trăieşte ...visează prin mine...supină, gândeşte...regretă şi plângi dacă vrei ..doar alungă amarul şi lumea din vis...vreau să rămânem numai noi...vreau să nu mai aud paşi goi ai singurătăţii care acum îmi inundă sufletul...vreau să fii aici vreau să visăm...tu eşti un vis frumos...eu sunt un zâmbet în spatele căruia se ascunde o mare de lacrimi...vreau să zâmbeşti iar în spatele zâmbetului tău să se ascundă fericit visul meu...trăiesc pentru că iubesc...iubesc pentru că exişti tu...

...visez căci nu te am...

Ps... mă sting uşor... caută.mă şi găseşte.mă..

eu sunt vântul care te poartă pe tine singur unde am vrut să fim împreună...

eu sunt aici, în altă lume tu unde eşti...

caută.mă şi găşete.mă acolo unde crezi tu că m.ai lăsat în urmă...

nu mă uita..

..eu am încercat să fiu ceva pentru tine...

poate că nu am reuşit dar, am încercat...:)

...trăim ne sufocăm ne dăm seama că trăim pentru dulci nimicuri...căutăm nimicul...şi la sfârşit îţi dai sema că ai trăit pentru el degeba...

Scrivo di te..

..CLARI..


per augurarti di passare un fantastico compleanno...

Oggi compi la bellezza di 11 anni ..

non posso esserti vicina fisicamente,
voglio esserlo col pensiero...
Voglio pensare a te, a quella splendida ragazza ..

sono qui per augurarti che la vita ti dia tutto.
Tutto quello che hai sempre sognato e non hai mai osato chiedere,
tutto quello che meriti e che troppe volte ti è stato negato...
Sono qui per augurarti tanta, tantissima felicità;
Sono qui per augurarti una vita piena di amore e di soddisfazioni,
piena di ricompense per il tuo essere così tanto speciale...
Sono qui per augurarti che tutta questa felicità abbia inizio da oggi,
il giorno del tuo compleanno...

..Auguri Piccola…

Oggi Io Guardo Avanti..E Tu????

...Oggi so che tu non stai bene.....

Oggi so che io sto bene......

Oggi io ti manco......

Oggi io faccio a meno di te......

Oggi ti sei ricordato dei momenti passati insieme......

Oggi io ho cancellato tt i momenti passati con te......

Oggi tu sei solo......

Oggi io non sono sola......

Oggi tu sei triste ed io lo so che lo sei......

Oggi io sono felice e tu lo sai che lo sono......

Oggi tu sei conento di sentirmi serena......

Oggi io ho pena di te perchè so che rimarrai solo e infelice...

Ognuno di noi fa delle scelte nella propria vita..

Tu hai fatto la tua..

ed io la mia..

...Oggi siamo alla resa dei conti...

Che cosa fai.. Nel cuore mio...

Ma perchè tutto quello che dico o scrivo deve seMpre avverarsi?
Chissà quante volte da piccolo pensavo che Avrei voluto avere un potere con cui far accadere ciò che pensassi...
E adesso che "c'è l'ho" posso tranquillamenTe dire che è una cosa bruttissima.
Penso una cosa, la dico, la immagIno, la sogno...e puntualmente ecco che dopo pochissimo tempo tutto diventa realtà.
Questa volta è successo ciò che non sarebbe mai dovuto accadere, o che comunque io non avrei voluto mai che accadesse.

Preludio di un ADDIO...
O forse è un "ARRIVEDERCI".
Un arrivederci tra qualche mese, che durerà solo per qualche altro mese, meno di un anno e poi...ADDIO!
Aveva ragione, ma chi lo avrebbe immaginato?

come potrei riuscirci IO???
Io, che non riesco a capire le cose nemmeno quando me le sbattono in faccia.
Io, che riesco a perdere tutto con estrema facilità.
L'unica cosa che so fare (e la faccio benissimo) è SBAGLIARE!!!
Sbagliare SEMPRE, in continuazione, giorno dopo giorno.
E tutti mi dicono: "Avresti dovuto fare così", "Avresti dovuto dire questo" Avresti, avresti...
Perchè NESSUNO parla prima.
Che ci vuole, non credo sia così difficile.
No, tranquilla non c'è l'ho con te...
Lo so a cosa pensi, e hai ragione avrei dovuto capirlo da me, ma se sono così ingenuo che posso farci?
Ho capito i miei sbagli, ma adesso non serve più a nulla...
L'unica cosa che ci vorrebbe adesso sarebbe...
Quella cosa che avresti dovuto farmi a casa di Miss Italia...
Ti aspetto?
Ma no dai..E allora questa cosa non la aspetterò più,
ma cercherò solamente di fare tutto l'opposto.
Così non poteva andare, pazienza...
Il viaggio continua, giusto?
E se continua è solo grazie a TE!
GRAZIE!
TI VOGLIO BENE.. amore mio.. GRAZIE A TE POSSO APRIRE UN NUOVO CAPITOLO DELLA MIA VITA... BACI ..

...îţi e frică???

...de ce anume???

...de mine...

de ce or să zică ceilalţi despre tine

...sau ai o frică în sinea ta pe care nu ţi.o manifeşti decât interior?
şi totuşi nu ar fi grav dacă această frică nu ar implica iubirea...

e clar că există persoane care au frică de a iubi şi de a fi iubite..

hmmmm...şi cum e oare să fii atât de naiv încât să.ţi fie frică de ceva frumos?
.. iubirea e ceva special...frumos..dar mai special e să.ţi fie teamă de iubire...
şi să nu vrei să o primeşti în sufletul tău..să ştii că simţi ceva pentru o persoană şi să nu te poţi exprima...sau să nu ai curajul să încerci din nou...din frica de a nu păţi la fel ca altă dată...
..în momentul ăsta e mai complicată frica decât iubirea...iar dacă sunt îmbinate formează ceva de care te loveşti la
fiecare pas...şi uneori poţi citi acesta teamă în ochii unei persoane..şi poţi să.ţi doreşti să o ajuţi, sa o îndrumi, iar apoi ca rezultat să observi că totul a fost o simplă pierdere de sine...
..dar oare ştiai că eu şi cu tine suntem singuri vinovaţi? şi şti oare de ce? pentru că mereu am trăit alături de ieri.. şi am avut ezitări în a.l cunoşte pe mâine...şi totuşi nu uita că te cunosc şi mă cunoşti...şi amândoi nu am vrut să cunoaştem frica... să aflăm cum să scăpăm de ea...
să.ţi fie frică să iubeşti...cum sună...nu.mi vine să cred...dar chiar aşa e? ....îţi e frică de iubire sau de necunoscut ..de ce ar putea să se întâmple fără ca tu să cunoşti...pentru că orice iubire înseamnă ceva nou..şi asta însemnă
că tu trebuie să fii obişnuit cu tot...să vrei mai mult de la viaţă şi să nu te opreşti dintr.o dată şi să zici...

stop...
mai departe nu am puterea să merg...
eu nu te opresc..şi nici tu...dar oare să fie prea târziu....
să se schimbe toate planurile noastre doar din simplu fapt că nu am ştiut să.l privim pe mâine... e firesc?
aş dori..sau mai bine zis mi.aş dori pe cineva care chiar are nevoie de iubire dar acea persoană să nu poarte frica de următoarea clipă..şi aş vrea să înţeleagă sau să înţelegi...că oricât te.ai feri să iubeşti într.o zi o să te trezeşti...o să zîmbeşti...o să ai farmec în ochii tăi şi ai să observi că te.ai îndrăgostit
iar ..atunci vreau să te aud...că ai făcut deja primul pas...şi că urmează şi alţii...îmi doresc să fii o persoană iubitoare care dăruieşte şi primeşte...o inimă plină de iubire....
puţini sunt cei care înţeleg...puţini sunt cei care iubesc...mulţi sunt cei care se feresc şi au o teamă de orice...şi mai puţini sunt cei care observă împrejur o lipsă de iubire...
din această clipă vreau ca tu să uiţi de frică...să ştergi această teamă şi să.ţi doreşti..iubirea...atât nimic mai mult
...si realizezi că nu.ţi cer mult...restul lucrurilor vin de la sine...

...te temi să nu fi iubit....dar nu te teme să iubeşti...dragostea nu doare când iubeşti... ci numai atunci când ţi.e frică să iubeşti...

De ce mă laşi iubite,

În noapţile-nstelate

Să-mi plâng a mea iubire

Până în zori de zi?

Să nu ştiu ce e tihna

Să nu ştiu ce e somnul

Şi să mă rog la Domnul

Tot aşteptând să vi!

De ce sărutul tandru

Promis de-o veşnicie,

Şi strângerea de mână

Ce-aproape am simţit-o,

Nu le-ai lăsat să vină

Să-mi ţină companie,

În noapte cea albastră

Cea fără de sfârşit...

De ce te plângi că timpul

Îţi este împotrivă,

Că nici răgaz la gânduri nu ai.

Şi nu gândeşti

Ce tristă îmi este viaţa

Că de-atâtea zile

Nu te-ai gândit la mine

Din cale-mi te fereşti.

Spune-mi de ce iubite

În noapte grea ,pustie

Nu îmi apari în cale

Măcar în vis se poate

Să îmi dai de ştire

Că încă-ţi sunt aproape

Că încă mă iubeşti?

De ce atunci tiptil, tiptil

În sufletul meu mort,

Tu mi te-ai strecurat

În noapte albă de octombrie

Mi-ai spus cuvinte calde

Ce-n veci nu le-am uitat

Ş-acuma plâng iubite

Că dragostea nu ţine

Nu e făcută-ntocmai

Ca să trăiască-n veci

E muritoare vezi?

Ca mine şi ca tine

Cu dragostea te naşti

Cu dragostea tu pleci!!!

Tu eşti tăcerea credinţelor mele

Pe care le risipesc şi le adun din nou în mine,

Cu fiecare cuvânt ce te cheamă

Cu fiecare surâs ce te-aşteaptă.

Tu eşti un ochi deschis

Spre întunericul sufletului meu,

Sub ploapa căruia se zbat

Zvonurile însângerate ale visurilor.

Tu eşti poate însăşi dragostea mea

Care crede numai în tine,

Limpezindu-şi apele

În frânturile surâsului tău.

Îţi port uneori paşii în priviri

Şi surâsul în joc de petale,

Îţi dărui zâmbete şi-ţi fur amintiri

Ascunse în şoapte domoale.

Sunt zîmbet şi lacrimi pe-acelaşi obraz

Sunt râs şi durere şi vise,

Sunt pusă pe şotii şi-s plină de haz

Şi-s tristă de genele-nchise.

Sunt basmul frumos dorit de-un copil,

Sărutul furat la-ntamplare,

Sunt scrisul stângaci în nopţi de april

Sunt prima şi ultima floare

Sunt mâinile tale duioase şi reci

Sunt noaptea ce n-o poţi rosti

Sunt visul purtat în gând de-amândoi

Sunt miezul de noapte şi zorii de zi.
Eu sunt un zbor frânt,

O melodie de aripi neterminată,

Un pas desculţ pe o plajă fierbinte,

Un zâmbet pierdut în râsul tău.

Eu sunt o scrisoare de dragoste,

Deschisă dar niciodată citită,

O mână alunecând pe un pian

Într-o simfonie a cuvintelor nerostite.

Eu sunt o fereastră deschisă

Spre zborul viselor tale,

Dar geamurile mi-au îngheţat fără rost

În ierni de aşteptare…

Tu eşti dimineaţa albă care-şi lipeşte

Trezirile reci şi moi de geam,

Tresarindu-mi tăcut în perdele

Ştiind că tu eşti tot ce am.

Tu eşti soarele cu fruntea fierbinte,

Stinsă într-un apus de nedesluşit,

Rostogolindu-şi visător chemările

Spre alte chemări.

Tu eşti cu ochii umezi

De surâsul stelelor,

Ce tremură adânc de dureros în mine

Când şoaptele mele ţi le dăruiesc.

Tu eşti noaptea cu iubiri necunoscute

De nimeni înaintea mea,

Care te stăpânesc şi pe care

Încerc îngenunchiat să o aleg în cuvinte.

Tu eşti primăvara cu inimi înflorite

Răsfirând crengile de cais,

În fiecare fereastră

A ochilor mei înfriguraţi care te aşteaptă.
Tu eşti răsuflarea de foc

A macilor lui August

Ce-mi îngenunchiază furtunile

Cu tot atâtea răsărituri pentru iubirea Ta.

Tu eşti ploaia copacilor

În tremurul serii de toamnă,

Şi cântecul meu

Te leagănă în braţe mângâietoare.

Tu eşti iarna cea pustie

Ce mă frânge în fiecare despărţire,

Cu ochi străini şi plecări nedefinite

Spre ţărmuri stinse de dor.

Tu eşti lumina din fiecare floare a grădinii mele

Care se înfioară sub numele tău,

Şi-şi înaltă miresmele

În sonoritatea albă a unei chemări.

Tu eşti tăria ce se ridică în copacii mei

Şi le înfloreşte crengile,

În ciorchini grei de culoare

Cu un zâmbet copilăresc.

Tu eşti cerul meu senin

Spre care-mi întorc cu dragoste privirile,

În fiecare noapte când caut răspuns întrebărilor mele

Dincolo de fărâma de lună oprită în geam.

tu eşti pasul nehotărât

Al străzilor mele înfrigurate,

Din dimineţile când te aşteptam

Cu aripi înălţate în zbor şi ochii înlăcrimaţi de durere.

Te iubesc cum iubesc dimineţile

Pure şi adevărate care-mi urcă-n vine,

Ca un cântec închis în trupul meu

Ce se aude mereu de dorul tău.

Te iubesc cum iubesc florile

Ce-şi înalţă culoarea sub ochii,

Unui albastru imens

Şi greu de strălucire.

Te iubesc cum iubesc cerul

Sprijinit pe frunţile noastre,

Ca un cântec uriaş de mâine

Ce ne uneşte visurile.

Mă întreb de-i cu putinţă

Ca tu să mă iubeşti

O ! Tu cel cu ochii...

Atât de limpezi şi frumoşi.

(George Şovu - Tu eşti)

nu vreau

să mai am aşteptări

de la cei

dragi mie..

de ce??..

simplu..

nu mai vreau să am parte de dezamăgiri.. aşa că o să renunţ să.mi mai fac planuri.. o să încerc să nu mai visez la anumite planuri.. şi o să învăţ ceva: "de trecut numai de bine".
la ce mi.ar folosi resentimentele, cel mai bine e să.mi trăiesc frumos prezentul .. de ce să.mi otrăvesc sufletul cu fapte din trecut, care ar trebui să nu mai aibe nici o valaore.. ştiu că se spune că răzbunarea ar fi tare dulce, dar e mult mai simplu să cedez eu prima... de ce să.mi rispiesc energia inutil.. nu ştiu ce se întâmplă cu mine dar în seara asta sunt al naibii de pacifistă. cei drept niciodată nu mi.a plăcut să intru în polemici inutile şi de aceea mi.am făcut un obicei din a renunţa extrem de uşor chiar şi la un lucru la care ţin foarte mult. nu mai vreau să lupt pentru nimic. nu mă mai interesează să dau dintr.un eşec în altul şi cu atât mai puţin să mă zbat pentru ceva care, dacă mă gândesc mai bine, poate nici nu merită.. cele mai minunate lucruri din viaţa mea au venit de la sine..cele mai minunate clipe le.am trăit pentru că aşa a fost să fie şi nicidecum pentru că le.am plănuit. lucrurile minunate vin atunci când te aştepţi mai puţin... şi tocmai în asta constă frumuseţea vieţii. nu îţi poţi forţa norocul pentru că dacă nu este să fie.... nu este ... şi gata!! indiferent de ce ai face tu. dragoste cu sila nu se poate chiar dacă se spune că în dragoste şi în război nu trebuie să te ghidezi după reguli.. tot timpul m.a învăţat să iert şi am învăţat atât de bine să trec cu vederea încât acum am ajuns să nu mă mai intereseze nici măcar faptele cu adevărat grave.... nu mă mai interesează ce fac cei din jurul meu şi de aceea nici măcar nu mă mai deranjează ce vorbesc la adresa mea.. nu mai vreau să ştiu decât că.. viaţa în esenţă este extrem de simplă... noi suntem cei care o complicăm :)

Ps..Nu întoteauna trebuie să întoarcem pagina, uneori trebuie să o rupem ..

... Se spune că oamenii ştiu doar să fie fericiţi

sau nefericiţi, restul nu contează….

Dacă am putea prinde în căuşul palmei

clipa aceea senină,

în care ne.am simţit chiar şi o fracţiune de secundă fericiţi..

” Toamna clipele sunt mai grele pentru că odată cu scurgerea lor cad şi frunzele arămii.

Pentru fiecare clipă câte o frunză, pentru fiecare frunză câte un suspin al copacilor.. “

,,Dormi, iubire dulce!…

Numai eu întârziu, singur pe cărare,

Farmecul acestei clipe călătoare…

Gândurile mele vin să te deştepte,

Din pridvorul tainic să cobori pe trepte.

Să cobori în toamna limpede şi rece

Şi, visând cu mine clipa care trece,

Să-mi sporeşti tristeţea ceasului târziu

Când, străin de tine, sufletu-mi pustiu

Va porni zadarnic, rătăcind pe drum,

Să sărute urma paşilor de-acum..,,

de multe ori am zis în glumă că sunt senilă..
ei bine, astăzi pot să spun cu mâna pe inimă..

Bă, sunt senilă, pe bune!

mi.am dat seama că nu mă pot baza pe memoria mea, mai mult de câteva minute.. astăzi l.am binecuvantat în gând si cu voce tare de o mie de ori pe cel care a inventat hârtia şi creionul şi m.am înjurat singură că nu folosesc aceste invenţii minunate pentru a nota minunea de altfel.. mda şi ce să mai zic joia zi de harţ toate mi se întâmplă numai în zile de joi.. nu ştiu dacă ţi.am mai spus dar, sunt senilă.. după ce realizam zilele trecute că nu ştiu sigur în ce plan mă aflu la ora actuală şi nu de puţine ori rămân să privesc în gol căutând nu ştiu ce răspunsuri încercând să îmi amintesc felurite chestii astăzi îmi spun ca sunt praf..

după toate fazele astea care deja fac parte din cotidian şi cu care deja am învăţat să trăiesc... astazi am atins apogeul ..

mi.a spălat cineva creierul! nu am nici cea mai vagă idée de ceea ce se întâmplă...

nu îmi mai amintesc sau îmi amintesc mai mult decât trebuie.. nu înţeleg sau înţeleg ceea ce nu trebuie .. ce mai contează.. nimik e în capul meu prezent..

şin u e prima dată când spun că nimikul mă caracterizează ..

bineînţeles că în cazul meu nimik nu mai funcţionează ..aşa că ajung să blestem clipa când am crezut în tine şi nu în mine.. şi cum o nenorocire nu vine niciodată singură, rămân iar blokată .. în aer.. suspendată sau cum vrei tu să zici, bineînţeles pentru că eu, în prostia mea am perseverat.. aşa că, nu îmi rămâne decât să aştept ziua de pomină..

când poate vor bate şi la uşa mea răspunsurile mult aşteptate ..

Bravo DANA.. din nou sunt mândră de tine!
TU CHIAR NU TE POŢI ABŢINE????
Cert este că data viitoare îmi voi pune reminder pe telefon, pentru că m.am convins: Creierul meu dă serioase semne de oboseală!.. sufăr frate ce vrei..

e toamnă..şi se numără procesele..:):)

..am tot încercat să opresc avalanşa de amintiri ce mă îngroapă zilnic în regrete..

nu am reuşit..

eşti tot aici şi te amuzi probabil....

Ieri soarele ne privea vesel
azi frigul mă cuprinde cu braţe anchilozate.

ajută-mă să rămân un suflet cald scăldat în lacrimi..

în viaţă nu contează ce ai ci pe cine ai!!!

am trecut multe dimineţi în care mi.am spus că am de urcat munţi.. am de străbătut văi..şi nu odată am fost încercată de sentimente..să nu ştii încotro pleci.. ce te aşteaptă..să nu şti încotro să priveşti.. fiind lipsită de siguranţă.. să vezi lucrurile altfel decât ţi.ai fi dorit să le vezi .. să nu înţelegi de ce sunt aşa.. e greu să treci peste zile şi nopţi.. când cei din jurul tău citesc pe faţa ta oboseală şi tristeţe.. şi toată lumea observă absenţa ta.. cu toate acestea eu am rămas o fereastră deschisă spre zborul visurilor noastre..
de multe ori am căutat ceva care să mă împlinească, nu ştiam ce caut..departe de tine.. fără tine m.am simţit singură şi străină, nu ştiam de ce.. uneori mi se părea că nu am nici un rost pe lume, nu ştiam ce.i de făcut.. dar DINCOLO de frământările mele m.am lovit de acel dor..ce mereu îmi arunca gândul spre tine.. DINCOLO de zi.. era noaptea ce mă îndemna să te visez.. DINCOLO de cuvântul meu era tăcerea ta ce poartă durerea din mine ascunsă în sufletul meu.. ecoul tău se prelinge pe pereţii camerei ce.i citesc noapte de noapte cu ochii scăldaţi în lacrimi.. caut rătăcind singură prin amintiri prăfuite de luni trecute departe de tine.. inima mea se zbate vrând să evadeze din această închisoare a căutării.
Te caut - nu te găsesc.
Te întreb unde eşti - nu îmi răspunzi.
mintea mă îndeamnă să.mi termin căutarea, dar inima îmi spune să rămân pentru că ea ştie foarte bine că tu exişti..
şi astfel sentimente strivite, speranţe neîmplinite.. renasc. cu inima rănită, sângerând cu picături ale unei iluzii sfâşietoare...eu încă te caut...

Tu, caută.mă în povestea ce a plecat ieri în alt vis.. şi trezeşte.mă din el..
priveşte şi răspunde la chemarea mea.. fă în aşa fel încât gândul să se încâlcească şi să nu mai dorească să plece..
Tu caută.mă, nu întreba de ce las mereu în urmă rânduri.. nu fac altceva decât să construiesc în visul meu un sentiment cu noi gânduri.. construiesc în visul meu..lumea noastră.. aşa o să ştii că exist...! şi dacă te.aş găsi cândva, aş vrea să te păstrez.. am loc destul în inima mea.. în braţele tale aş vrea mereu să visez.. să.mi mângâi obrazul încetişor.. să caut lung în ochii tăi blânzi dacă mi te asemeni; dacă eşti tu cel visat, sau doar o aventură.. ochii îmi spun ce zace în sufletul tău.. iar tu vei afla dacă sunt eu cea pe care ţi.ai dorit.o sau dacă pleci din nou să cauţi altceva!
..dar până atunci nălucă sunt eu de atâta căutare, sau poate de.o prea lungă aşteptare într.un frig pustiu, încerc să mă agăt cu fiecare pas cel fac de.a ta umbră ce.mi dispare ... strig, disper şi ... doare, încotro te duci şi de cine fugi ... nu te cunosc, nu îţi vorbesc, doar te iubesc ... dar tu m.alungi şi fugi ... te joci şi iar te.ascunzi .. sunt doar eu şi acest frig pustiu … te aud, te simt şi te iubesc, dulce şi amară umbră …

să te mai caut??
..de.aş putea măcar să.ncerc … şi dacă ai fi tu acela...nu vreau nicicând să te uit...şi dacă aş fi eu ceea ce ai dorit, să rămânem mereu împreună..

m.am trezit într.o dimineaţă cu presimţirea că ceva se va întâmpla între noi..ţi.am zis atunci ce simt dar tu ai negat totul.. credeam enorm în tine aşa că mi.am zis să nu mă încred în inima mea .. să mă încred în tine.. căci tu erai acel ceva minunat.. nu am crezut niciodată că o să te zăresc doar pentru o clipă.. că o să dispari.. îmi amintesc cu drag de clipa când te.am zărit prima dată.. când m.am îndrăgostit de tine.. de atunci mi.am tot dorit să te zăresc.. mi.am dorit din inimă să te cunosc.. să ajungi să mă cunoşti aşa cum sunt eu cu bune şi rele.. fără să ţi cont de altcineva.. vroiam să mă descoperi.. astfel imaginaţia şi firea mea nebună a luat.o razna.. am prins curaj să.ţi vorbesc..să.ţi fac mărturisiri.. să capăt treptat încredere oarbă în tine, chiar dacă între noi era o distanţă enormă atitudinea ta mi.a dat curaj să mă agăţ de vise şi speranţe..
eşti încă prezent în visele mele ..

n.ai vrut să ajungi să mă cunoşti..poate de frica unor deziluzii..

este de ajuns să ştii că undeva, nu prea departe, este cineva pentru care TU reprezinţi tot ce e frumos..
şi mie vântul îmi fură o lacrimă.. e lumina trecutului.. o clipă şi apoi, nu mai contează... adierea vântului de octombrie mă face să simt vibraţia dragostei ce ne.o legat cândva.. strigătul inimii tale se aude încă în gândurile mele trimise departe ..încă îngân cuvintele tale rostite odată, care acum stau să se reverse în negura uitării.. în fiecare noapte încerc să te mai simt aproape de mine.. şi doar un vis îmi mai şopteşte că şi tu mă iubeşti la fel de mult cât te iubesc şi eu... dar vântul bate, doar amintirile îmi mângâie faţa, mă simt singură.. departe de tine..şi doar cuvintele se regăsesc în adâncul sufletului meu...
fără tine mă simt pe un drum fără sfârşit.. un drum care parcă nu se mai termină niciodată... încerc să merg mai departe, dar totul mi se pare un abis... în care mă tot afund şi oricât aş încerca să mă înalţ, simt că nu mai am scăpare..
am stat mult să mă gândesc ce trebuia să fac să ajung mai aproape de inima ta..mă doare că nu am reuşit să îmi dau seama .. ce lipsea.. ce lipseşte între noi.. ca noi să fim împreună.. poate că aşa ne e scris, să fim departe... unul de altul... şi să iubim prin suferinţă..
Am nevoie de tine... am să adorm cu tine în fiecare seară în visele mele şi dimineţile am să mă trezesc..fără tine raza mea de soare.. doar visele mele vor fi pentru mine un gând cald căci tu ai fost TOTUL pentru mine.. şi visele nu.mi pot fi furate.. nici măcar vântul nu mi le poate împraştia.. iar eu pentru tine am să rămân un fulg în palma ta.. aşa cum mi.am dorit în prima clipă când te.am cunoscut.. aşa cum ţi.am mărturisit în acea clipă..

Still here...still "there"!

am încercat.. am crezut că poate, lacrimile scot şi sentimentele.. NU! eşti tot aici.. aici unde? peste tot! nu ai plecat nici o secundă.. cât m.am chinuit să te uit.. să te las.. să te ignor.. şi chiar am crezut că am făcut.o.. dar apoi.. te.am văzut!sufletul mi se umple de o bucurie când te văd, si de o tristete absurd de mare atunci când mă ignori.. pentru bucuria nepreţuită a momentelor frumoase, a clipelor în care parcă ne trăim povestea, pentru dorinţa de a trece din vis în realitate.. pentru toate astea primesc şi tristeţea! pentru că mă iei de mână pentru 2 secunde şi păstrez senzaţia degetelor tale cât pot de mult.. pentru că tot din mine urlă după tine.. eu îmi duc trupul acolo unde îmi e deja sufletul.. lângă tine.. ŞTIU că dintr.un gând se naşte o poveste care naşte lacrima.. dar înainte şi după am o bucurie.. oricum ai fi, tu! câtă nevoie am de tine.. îţi multumesc.. îţi multumesc din suflet pentru că ai fost alături de mine.. cum ar trebui să se poarte un prieten.. dar
noi nu putem fi prieteni.. şi îţi mulţumesc pentru privirile pe care le foloseşti pentru mine, cuvintele şi gesturile care se îndreaptă către mine.. da.. ştiu, nu ai avut altă posibilitate şi m.ai ales pe mine, acum poţi alege şi alegi pe ea.. de fapt, cred că nu suntem în aceeaşi categorie.. eu sunt o prietenă, ea e posibila iubită.. nu, nu suntem în aceeaşi categorie.. dar să alegi ce e mai important pentru tine, nu ceea ce îţi dictează conştiinţa.. sufletul.. inima.. sau cum vrei tu sa.l numeşti.. ai fi alături de mine, dar ai fi cu ea! e o mare diferenţă.
imbecila de mine, vede lucrurile doar prin perdeaua sentimentelor infinite şi nemuritoare.. nu pot încă altfel.. şi de aceea mă ridic din nou, şi mai încerc o cale.. e urâtă aşa.. senzaţia asta de idioată.. să te vreau, să simt că eşti atât de aproape, să cred că se poate şi apoi să afli că totul e o .. formalitate, o conjunctură, o întâmplare.. doar coincidenţe.. poate o bucurie şi pentru tine,
dar nu în acelaşi fel ca şi pentru mine..
nu mai pot continua cu suişurile şi coborâşurile astea..
e greu să mergi mai departe.. nu mă mai pot juca cu sufletul.. trebuie să am grijă.
viaţa mea.. de.abia acum începe.
am o nouă şansă de a face ce îmi doresc, şi am nevoie de mine cu totul.. dar sunt încă pierdută în ambiţia de a te avea..
nu ştiu cum, dar tot ce făceam se redirecţiona către tine!
… Lucky bastard!

ai fost totul pentru mine.. nu cred că există vreun lucru pe care să nu.l fi făcut pentru tine, pentru fericirea ta.. am ajuns chiar să îţi consider fericirea ta ca şi pe fericirea mea.. te priveam de te absorbeam.. te doream de te visam.. te iubeam de te disperam.

dar mă trezesc acuma.. încep să mă regasesc.. îmi recunosc sufletul.. eram funny, măi! lumea se uita la mine şi se aştepta să fac ceva.. nu mi.era frică de nimic .. am riscat din nou.. da, acum realizez că singurul lucru pe care îl pierdeam.. era timpul.. sunt obosită.. am dat, şi am dat.. am gândit şi am gândit.. când nu erai, mi.era dor.. dorul oboseşte.. pentru că plângi, pentru că te agiţi cu întrebări unde e ? ce face? pentru că umbli să găseşti lucruri să îţi amintească.. gelozia oboseşte.. nu te lasă să dormi.. închizi ochii şi pif!!!.. imaginile fericirii în doi: noi doi!!

cel mai adevărat lucru! ceva în ce o să cred restul vieţii mele:

dragostea e oarbă!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

şi tocmai pentru că e oarbă, te ţine dependent de cel pe care îl iubeşti.. dar printr.o minune revine vederea.. şi vine cu tot ce nu ai vazut înainte!! şi săvezi ce fain îi acuma când "vezi" tot! e momentul în care descoperi ce proastă ai fost... aşa ca a doua lecţie despre iubire: dragostea... te prosteşte!!

dacă te întrebai vreodată cat de mult ţin la tine, priveşte.mă acum.. ochii umflaţi şi roşi, ca soarele la apus, buze muşcate de atâta dor şi o neglijenţă totală în aspect... şi totul pentru că nu te.am văzut de atâta timp... pentru că e adevărat... suferinţa vine în directă proporţie cu iubirea. şi plâng atât de mult tocmai pentru că eşti atât de important.. fără tine încă nu sunt..eu.. mi.am limitat imaginaţia şi visele în universul creat pentru tine.. şi chiar dacă ştiu că trebuie să caut acum mai departe, mi.e frică.. pentru că singurul lucru care îl ştiu e lumea asta a noastră.. Aştept acum.. urmează cea mai mare încercare. Mi.e FricĂ!!!

cică timpul le vindecă pe toate... tre să aştept o ETERNITATE??? că trece o oră, şi mai mult mă conving cât de potriviţi eram unul pentru altul.. că trece o zi, şi mai tare mi.e dor de sarcasmul, privirea, şi... viaţa ta ..că trece o săptămână şi tot mai des plâng după tine..că trece o lună, şi nu faci nimic... nici cu tine, nici cu ea... nici cu mine..

în fiecare clipă, îmi vin alte amintiri, care privite acum...is dureroase.. mă văd stând la masă cu tine..în fiecare dimineaţă.. fixaţie pentru ora 5.. cred că ai uitat.. îmi bate inima din nou, dar şi creşte... îmi văd sclipirile alea din ochi.. roşeaţa din obraji.. picioarele încordate.. mă uit acum la mine şi.. îmi vine să îmi trag pălmi !!

trezeşte.te imbecilă !! uităt.te bine în jurul tău !!

cum te poţi aprinde atât de evident ?? cum poţi crede că au fost gesturi de afecţiune ?.. a fost gestul lui de orgoliu, căci în faţa lui era EA ! şi el vroia să îi arate ei, că e capabil de tandrete.. şi nu numai capabil...vroia să o chinuie, să o pună pe gânduri.. şi nu vezi cine e langa el ? Tu , imbecilă ! vai şi amar de mine.. atunci era o înălţare, acum e o batjocură.

ps.. e vorba de un moment, din coregrafia lui specială de pe covor (eu fiind un covor)...mda..