... unde eşti tu, clipă dulce, unde?

De ce trebuie să simt ceea ce simt? De ce trebuie să fie aşa complicat totul? De ce mă complic singură de fiecare dată? La fiecare răscruce aleg drumul mai greu.. drumul ala pe care scrie

"Beware!"

Uneori îmi place drumul ăla.. dar uneori îmi vine pur şi simplu să ţip şi să urlu. Uneori am chef să renunţ.. să fac multe lucruri pe care poate le.aş regreta.. şi totuşi.. mereu ceva mă ţine pe linia de plutire..
Uneori poate că sunt prea credulă.. mi s.a spus şi că pun prea mult suflet.. poate aşa o fi.. dar dacă nu aş mai pune.. nu aş mai fi eu.. nu aş mai fi om.. nu pot să nu simt.. nu se poate să nu mă doară.. şi totuşi.. se pare că nu contează.

Ca de obicei.. timpul va închide şi aceste răni..
Cât de mare e defapt o clipă? Nu ştiu.. Poate pentru fiecare înseamnă altceva.. şi aduce altceva.. Pentru mine aduce mereu schimbare văd.

E ciudat cum fiecare clipă chiar conteaza..

Clipa e imprevizibilă.. la fel ca viaţa... la fel ca vremea.. la fel ca multe alte lucruri din lumea asta.. asta o face specială. Imprevizibilul ei mă uimeşte de fiecare data. De fiecare dată se întâmplă ceva diferit.. şi totul opus de ceea ce aveam eu în minte.. şi de cele mai multe ori în bine.

De multe ori nici nu ştii când e acolo, în umbra ta, pregatită să îţi sară în ajutor în orice secundă.. pregătită să te ducă într.un alt loc.. să îţi arate feţe noi ale unor persoane, să te ajute să vezi mereu cu alţi ochi aceleaşi lucruri pentru mulţi banale, pragătită să te ajute să

descoperi farmecul lucrurilor plictisitoare şi dubioase.

E acolo, mereu în umbră pentru că lucrează pentru tine.. îţi este aliat.. şi dacă ştii cum să profiţi o poţi aduce din umbră chiar lângă tine..

păşind spre culmile fericirii.

Nu e greu deloc..

Clipa uneşte 2 oameni, clipa este iubire,

clipa e speranţă, clipa este tot ceea ce vrei şi ce îţi imaginezi tu.

Clipa poate fi filmul vieţii tale. Tu eşti regizorul clipei si totodata stapanul ei.

Clipa te poate face ca sa te trezeşti seara în Braşov sorbind o cafea dulce, peste căteva ore prin parc ca noaptea să dormi undeva la o cabană izolată din munţi.

Clipa te poartă peste tot.. clipa face ca lucrurile întâmplătoare să nu mai fie atât de bizare, face ca hazardul să fie de parte ta.. face întârzierile să nu fie fără rost.. face ca tot ce se întâmplă să aibă un scop bine definit şi..

să fie de ajutor chiar dacă este un lucru rău..

Clipa ne ajută ca din 2 să devenim în final doar UNUL.

Clipa ne ajută ca celalt să fie mereu acolo când e nevoie, ca el să ne facă să zâmbim.. ca el să vină mereu la întâlnire indiferent de ce avea planificat sau de cum se simţea... clipa ne face să zburăm fără aripi,

clipa ne face mai umani, mai deosebiţi, si uneori mai maturi..
am început să mă gândesc, când anume aş cere eu ...

care ar fi cel mai potrivit moment să cer clipei să se oprească?

Am găsit mai multe.. şi totuşi.. nu cred că aş putea alege... Cel putin nu acum. Dar mi.ar plăce ca să o opresc undeva ...acum totul e mult mai uşor.

Poate că aş cere acum clipei să se oprească..

E frumos acum..

dar poate nu va fi cel mai frumos moment. Oricum merită trăit.. fiecare zi merită trăită.. şi până la urmă.. poate că nici nu avem nevoie să mai oprim clipa atunci când ne bucurăm de ea în fiecare secundă. Atunci când ştim să valorificăm timpul... parcă nu mai trece aşa de repede... nu mai pare atât de efemer şi de duşmănos. Poate ne este duşman.. dar dacă el poate să ne fie şi aliat?

Clipa e aici.. e timpul să o trăiesc!

Ps.....“stăruinţa de a.mi transforma clipele în litere şi zilele în fraze”...
Amintiri … şi mii de interpretări ....

vise şi gânduri.. viaţa într.o clipă...clipă într.o viaţă....