Ar trebui să spun… sunt o idioată ..că dau atenţie unui bărbat ce nu merită atenţie..că am crezut în cineva ..ce mi.o promis marea cu sarea şic ând am deschis ochii toate nenorocirile erau lângă mine..ce fain ar fi dacă aş putea să.mi zmulg părul din cap.. să ţip un vaaaiii tuuu(astazi am avut iar proces).., spre satisfacţia ta..dar vezi tu la toţi ne vine rândul..viaţa e un joc cu reguli..dacă nu le respecţi..vine ziua când îţi sunt impuse.. sincer nu ştiu dacă are vreun rost să comentez..şti bine la cemă refer.. aş vrea să spun că a venit ziua.. roata se întoarce.. şi aş vrea să susţin că mă bucur enorm..dar nu pot să mint..nu pot să mă mint..nu pot zice că îmi pasă..sau sunt indiferentă cu privire la situaţie...doar că realizez involuntar ..si ajung să afirm .. că mereu ajungem de unde am plecat doar îmbrăcaţi în alte straie.. erorile de raţionament sunt multe şi grave în formulările mele..fie că vorbesc despre bărbaţi sau despre femei... ştiu că nu toţi bărbaţii urăsc femeile şi nu toate femeile urăsc bărbaţii..mai ştiu că nu toţi bărbaţii sunt aşa cum îi descriu, şi nu toate femeile sunt la fel...fiecare dintre noi, fie că suntem bărbaţi sau femei, suntem FIINTE UMANE..atât cu calităţi cât şi cu defecte..aş dori să.ţi reamintesc ţie şi femeilor care critică atât de mult bărbaţii că aceştia sunt oglinda noastră..într.o relaţie reacţia celuilalt e, în general, oglinda reacţiei noastre.. analizează.te pe tine înainte de a.icritica pe alţii..am învăţat că dragostea implică anumite "riscuri"! unul din ele e şi suferinţa, printre altele cum ar fi... gelozia, dorul, emoţia, lipsa concentrării pe probleme serioase, sau chiar lipsa de comunicare între parteneri.. se suferă din dragoste doar atunci când aceasta e pierdută ! am pierdut şi eu şi credeam că s-a sfârsâşit lumea , însă , cu timpul am văzut că a fost ceva benefic mie..doar astfel am mai primit o lecţie…pentru un timp viaţa mea era redusă la un singur om, la pierderea lui lumea mea a murit .. ajung să vorbesc despre suferinţă.. să sufăr din dragoste nu a fost cel mai grav lucru trăit..doar dezamăgirile au luat mai mare amploare..cu fiecare z ice o trecut din viaţa mea..sper doar ca după această întâmplare să găsesc jumătatea vieţii mele…trebuie să învăţ că toate trec,..şi într.un târziu dacă voi privi în urmă voi zâmbi..trebuie să învăţ că ceea ce face diferenţa e atitudinea mea faţă de situaţia respectivă..viaţa mea acum E MinunatĂ de CoşmaR .. tot ce pot să fac, este să îmi promit doar că voi încerca mereu să fiu mai bună, mai înţeleaptă şi să adopt un mod detaşat de a privi întâmplările petrecute în viaţa mea..cu multă răbdare..până atunci.. însă mă spetesc plângând..