duminică

ms.povata,motto-ul meu
De ce mă laşi iubite,
În noapţile-nstelate
Să-mi plâng a mea iubire
Până în zori de zi?
Să nu ştiu ce e tihna
Să nu ştiu ce e somnul
Şi să mă rog la Domnul
Tot aşteptând să vi!
De ce sărutul tandru
Promis de-o veşnicie,
Şi strângerea de mână
Ce-aproape am simţit-o,
Nu le-ai lăsat să vină
Să-mi ţină companie,
În noapte cea albastră
Cea fără de sfârşit...
De ce te plângi că timpul
Îţi este împotrivă,
Că nici răgaz la gânduri nu ai.
Şi nu gândeşti
Ce tristă îmi este viaţa
Că de-atâtea zile
Nu te-ai gândit la mine
Din cale-mi te fereşti.
Spune-mi de ce iubite
În noapte grea ,pustie
Nu îmi apari în cale
Măcar în vis se poate
Să îmi dai de ştire
Că încă-ţi sunt aproape
Că încă mă iubeşti?
De ce atunci tiptil, tiptil
În sufletul meu mort,
Tu mi te-ai strecurat
În noapte albă de octombrie
Mi-ai spus cuvinte calde
Ce-n veci nu le-am uitat
Ş-acuma plâng iubite
Că dragostea nu ţine
Nu e făcută-ntocmai
Ca să trăiască-n veci
E muritoare vezi?
Ca mine şi ca tine
Cu dragostea te naşti
Cu dragostea tu pleci!!!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu