cine sunt eu? cum sunt eu?...sau pe unde voi fi?,cum voi fi?, cine voi fi? prea multe intrebari pentru prezent…
mai bine neg toate intrebarile si cu ochii inchisi voi ajunge UNDEVA
in cine ma incred eu in drumul asta, cand nu ma cunosc nici macar pe mine atat de bine, incat sa ma indrept spre UNDEVA..nu stiu..
ce sa iti spun de mine sa ajungi sa ma cunosti cat de cat.. ar fi..
ideea urmatoare..
vorbesc mult cand sunt nervoasa in rest sunt doar un bun ascultator, ma bantuie ideile, imi plac oamenii cu bunele si cu relele lor, sunt in stare sa pierd o noapte citind o carte care ma fascineaza si o viata luptand pentru ceva in care cred. "simt enorm si vad monstruos" si toate astea trebuie impartasite (caci in mintea mea e deja maaare inghesuiala!)si asta din cauza stresului acumulat
cand nu visam imi puneam des intrebarea ce vreau eu sa fac.. si uite asa am deviat gratios de la traseul iluziei la cel al realitatii. ce.i drept, am ricosat tot in vecinatate...dar n.au toti bafta mea.. mai sunt si oameni norocosi..
e adevarat ca viata te prinde.n iuresul ei nebun, te.ameteste bine de nu mai stii de unde.ai plecat si unde.ai fi vrut s.ajungi si cand ii vine ei bine, te.arunca afara, cazi gramada, si inainte sa apuci sa te feresti din calea necazurilor ce continua sa danseze bezmetic, te loveste necrutatoarea intrebare,
"Cine sunt eu si ce trebuie sa fac acum?"
nu li se intampla tuturor ci doar celor care, la un moment dat in existenta lor, au facut un compromise care.a parut mic..(precum achizitionarea unui obiect in rate:dai putin la inceput, dar pe masura ce timpul trece, platesti de trei ori cat ar fi meritat..si plata o faci in lacrimi si regrete)
ca iti vorbeam de compromis..la un moment dat am decis si eu ca restul sa ma casatoresc, credeam ca e o decizie inteleapta, dar in timp am constatat ca a fost greseala vietii mele..inca platesc greseala..
in rest de mine ce sa zic..sunt o persoana normala din punct de vedere fizic, (dat fiind faptul..tind sa mai cred ca am toate organele intregi )
am anumite limite cum ar fi: rabdarea , arganta ,orgoliu si prostia !
nu sunt o fire certareata si nu provoc niciodata eu un scandal! nu ma iau de cineva ca sa ma aflu in treaba
sunt genul de om :lasa-ma ca sa te las!
sunt o fire prietenoasa cu toata lumea insa, pana la un anumit punct!
se spune ca cel intelept cedeaza, am cedat de multe ori in viata si am avut doar de pierdut..si regret principiul asta..
intotdeauna ma bazez pe fapte , nu dau doi bani pe vorbe, iau in calcul toate posibilitatile chiar si esecul pana iau o decizie!
ma arunc des cu capul inainte , dar sunt si cazuri cand stau si gandesc, analizez ,caut dovezi, dupa care ma implic sau nu intr.o situatie!
sunt ambitioasa si deschisa in unele cazuri in rest ma las manipulata! sunt un om ca oricare altul ! am atat calitati cat si defecte !nu le pot pune intr.o balanta deoarece, pe zi ce trece unul din talgere va atarna mai mult , apoi vor fi echilibrate , dupa care din nou unul mai sus altul mai jos , sunt in continua evolutie aceste calitati si defecte ,cu cat inaintez in varsta cu atat ele se inmultesc!
imi plac persoanele directe care spun in fata ceea ce au de spus , detest minciuna, linguseala si falsitatea !
prefer intotdeauna sa mi se spuna adevarul chiar daca acesta este dureros
imi plac oamenii dintr.o bucata decisi si fermi , care nu se lasa influentati de x sau y , daca spui un lucru acel lucru sa ramana nu sa il schimbe dupa un timp (doar pentru ca asa crede x sau y, asta dupa parerea mea se numeste manipulare sau influentare ..este bine sa asculti parerile celor din jur insa, sa faci o statistica dupa care sa pui un verdict !)
e foarte greu sa fac o lista cu niste asteptari de la viata, avand in vedere ca in ultimele luni m.am tot schimbat, poate intr.un ritm mai drastic decat se intampla acum 2 ani..
pentru viitor mi.am fost propus multe, cei clar ca nu aveam in gand sa muncesc prea mult pentru nimeni, am vrut propria afacere, credeam ca acolo imi este locul..langa cei buni si plini de success..m.am inarmat cu o gandire pozitiva greu de infrant si treptat cunostintele mele din diferite domenii sau acumulat..insa am fost la un pas de noroc.. de fericre..de implinire pe toate planurile.. pentru ca ideeile mele nu erau si ideeile altora.. si astfel toate visele mele s.au spulberat intr.o clipita.. fara un punct de sprijin m.am vazut slaba.. si caderea nu a mai fost la fel de placuta.. nu mai are rost sa plang acu.. ca familia nu ma sprijina.. ca ma lupt singura dar nu stiu pe care front..
mai bine zic ..ce vreau..
vreau sa.mi gasesc un suflet care sa ma iubeasca macar sa ma inteleaga l.as iubi l.as respecta.. un suflet, oricum ar arata acel suflet sa ma respecte,si sa.l iubesc asa cum am visat de cand am inceput sa constietizez ce inseamna iubirea
nu stiu cum stau lucrurile acu, dar eu una, vreau sa am o viata de bucurie, de pace si de familie..sa am copii..
Vreau o minune in viata mea!si pentru asta
vreau sa.mi gasesc "retragerea triumfatoare" nu mi se pare o pretentie exagerata, fireste, putine nostalgii si unele mici necazuri mai pot apararea si nu intotdeauna voi reusi sa le indepartez inainte sa ma loveasca, dar vreau ca marile dureri sa le pot ocoli si uita pentru ca eu am reusit sa strang, prin felul meu de a fi destule momente minunatae pana acum dar si suficiente proaste.
Asa ca am decis sa schimb acest lucru... stiu ca voi reusi sa fiu cu inima de gheata, nu mai vreau sa.mi las sufletul deschis in fata tuturor.
imi va fi mai greu la inceput, ca ma cunosc si nu reusesc sa mint bine, nici sa fiu alcineva decat sunt.
deci aici sta toata schimbarea. nu voi putea sa devin o buna nesimtita peste noapte careia sa nu.i pese de altii si nici nu cred ca as putea convinge in acest rol. dar poate reusesc sa.mi spun pana unde trebuie sa merg si cand sa ma opresc.
imi propun un lucru ce ar parea chiar banal: sa nu mai las sa mi se faca rautati sau sa pierd ce merit sa castig.
asa ca de acum incolo nu mai vreau sa sufar din cauza altora si nici macar din motivul greselilor mele pentru ca am si dreptul omenesc de a nu fii perfecta.
de ce scriu asta ...multi imi spun vreau sa te cunosc..cum pot face asta ....nu sunt o carte..ma repet sunt un bob de nisip intr.o mare de oamanei..e greu sa vorbesc despre mine..sa vrei sa ma cunosti cu adevarat ar fi o prostie.. pot spune ca sunt eu insami, deci viata mea imi apartine..ma intrebam de cat timp e nevoie pentru a spune ca, cunosti un om? ca.i stii obiceiurile, ce.i place, ce nu.i place... cum gandeste, la ce viseaza, ce scopuri are? unde vrea sa ajunga... si mai ales... vrea sa faca asta alaturi de tine?eu cred ca niciodata nu poti sa cunosti un om (in totalitate) pentru ca....oamenii se schimba in permanenta....
PS: visele devin realitate , daca iti doresti suficient de mult. poti avea orice in viata, daca sacrifici celelalte lucruri pentru aceasta..
